sistem de consultanta electronic
   Legea minelor nr. 85/2003
 H.G. Nr. 1208/14.10. 2003
 LEGEA Nr. 343/31.05.2002
 O.G. Nr. 109/31.08.2000
 H.G. Nr. 101/3.04.1997
 LEGEA Nr. 107/25.09.1996
 

     
HOTARÂRE Nr. 101
din 3 aprilie 1997
pentru aprobarea  Normelor speciale privind caracterul si
marimea
 zonelor de protectie sanitara   

 

NORME SPECIALE privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara

CAP. 1 - Dispozitii generale
    CAP. 2 - Factorii ce reprezinta riscuri de impurificare a apei potabile si
              mecanismul impurificarii
    CAP. 3 - Indicatii tehnice pentru dimensionarea zonelor de protectie sanitara a
              surselor de alimentare cu apa potabila din subteran si de ape minerale
              utilizate pentru cura interna
CAP. 4 - Marimea zonelor de protectie sanitara a captarilor din surse de suprafata
 (sus)
CAP. 5 - Masuri referitoare la utilizarea terenurilor cuprinse în perimetrele de
              protectie hidrogeologica
CAP. 6 - Masuri cu privire la exploatarea si amenajarea terenurilor incluse în
              zonele de protectie sanitara cu regim de restrictie
CAP. 7 - Masuri cu privire la utilizarea suprafetelor incluse în zonele de protectie
              sanitara cu regim sever
CAP. 8 - Masuri referitoare la protectia sanitara a constructiilor si instalatiilor
CAP. 9 - Supravegherea comportarii acviferelor în exploatare
CAP. 10 - Sanctiuni
CAP. 11 - Dispozitii tranzitorii si finale

       
  ART.1

   Se aproba Normele speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara, care fac parte integranta din prezenta hotarâre.  
ART. 2





   În termen de doua luni de la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri, persoanele fizice si juridice care exploateaza surse, constructii si instalatii centrale de alimentare cu apa potabila sau de ape minerale utilizate pentru cura interna vor lua masuri de protectie sanitara a acestor surse, constructii si instalatii, în conformitate cu prevederile prezentelor norme, în scopul prevenirii pericolului de alterare a calitatii acestor ape.  (sus)
 
NORME SPECIALE
privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara
 
   
CAP. 1 - Dispozitii generale
ART.1





   În jurul surselor de apa, lucrarilor de captare, constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, zacamintelor de ape minerale utilizate pentru cura interna, lacurilor si namolurilor terapeutice, în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996 se instituie zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrogeologica în scopul prevenirii pericolului de alterare a calitatii acestora.
 (sus)
ART.2    Sunt supuse protectiei sanitare urmatoarele obiective:
1.


sursele de apa din acviferele subterane sau din apele de suprafata, folosite pentru alimentarea centralizata cu apa potabila a populatiei, a agentilor economici din industria alimentara si farmaceutica, institutii social-culturale, asigurarea igienei si sanatatii populatiei;
2.
zacamintele de ape minerale folosite pentru cura interna;
3.
lacurile si namolurile terapeutice;
4.
lucrarile de captare, constructiile de înmagazinare, statiile de pompare, aductiunile si retelele de distributie a apei potabile;
5.
instalatiile de tratare a apei, în vederea aducerii ei la conditii de potabilitate;
6.
instalatiile de îmbuteliere a apelor minerale folosite pentru cura interna, precum si instalatiile de exploatare a namolului terapeutic.
 (sus)
ART.3



   Protectia sanitara a obiectivelor prevazute la art. 2 se realizeaza prin aplicarea masurilor de protectie a calitatii apelor, stabilite prin actele normative în vigoare, precum si prin instituirea în teren a urmatoarelor zone de protectie, cu grade diferite de risc fata de factorii de poluare, si anume:
1.
zona de protectie sanitara cu regim sever;
2.
zona de protectie sanitara cu regim de restrictie;
3.
perimetrul de protectie hidrogeologica.
ART.4



   Zonele de protectie prevazute la art. 3 vor fi instituite obligatoriu, o data cu punerea în functiune a lucrarilor, constructiilor si instalatiilor prevazute la art. 2. În aceste zone se impun, diferentiat, restrictii specifice în scopul evitarii contaminarii sau impurificarii apelor.
 (sus)
   
ART.5



   Zona de protectie sanitara cu regim sever cuprinde terenul din jurul obiectivelor prevazute la art. 2, unde este interzisa orice folosinta sau activitate care, punând apa în contact cu factorii externi, ar putea conduce la contaminarea sau la impurificarea acesteia.
   Pentru sursele de alimentare cu apa din subteran, zona de protectie sanitara cu regim sever se extinde în toate directiile în jurul punctului de prelevare a apei - foraj sau dren - si în sensul amonte, pe directia de curgere a fluxului subteran, pentru izvoare.
ART.6



   Zona de protectie sanitara cu regim de restrictie cuprinde teritoriul din jurul zonei de protectie sanitara cu regim sever, astfel delimitat încât prin aplicarea de masuri de protectie, în functie de conditiile locale, sa se elimine pericolul de alterare a calitatii apei.
   Limitele zonei de protectie cu regim de restrictii vor fi marcate prin borne sau semne vizibile, cu mentiunea: zona de protectie sanitara.
 (sus)
ART.7



   Perimetrul de protectie hidrogeologica, cel mai îndepartat de punctul de prelevare a apei, limitrof zonei de protectie sanitara cu regim de restrictii, are rolul de a asigura protectia fata de orice substante greu degradabile sau nedegradabile si regenerarea debitului prelevat prin lucrarile de captare.

ART.8


 

   Documentatiile tehnice întocmite pentru lucrarile de exploatare a surselor de apa potabila, a zacamintelor de apa minerala folosita pentru cura interna, a lacurilor si namolurilor terapeutice, precum si pentru constructiile si instalatiile de alimentare cu apa potabila vor cuprinde, în mod obligatoriu, masurile pentru instituirea zonelor de protectie.
   Documentatiile de urbanism elaborate si aprobate potrivit legii vor cuprinde obligatoriu harti cu marcarea zonelor de protectie sanitara si a perimetrelor de protectie hidrogeologica. Regulamentele de urbanism aferente acestor documentatii, ce se întocmesc potrivit legii, vor include si protectia sanitara graduala a obiectivelor cuprinse la art. 2, în vederea atingerii actiunilor specifice de conservare.
 (sus)
CAP. 2 - Factorii ce reprezinta riscuri de impurificare a apei potabile si mecanismul
                  impurificarii

ART.9


   Procesul de contaminare sau de impurificare a apei poate avea loc ca urmare a activitatii umane, economice si sociale, principalele riscuri de contaminare sau de impurificare a apei, ce trebuie prevenite, fiind:
   
1.
contaminarea cu bacterii, virusuri sau alte organisme vii;  
   
2.
impurificarea chimica cu:  
a)
substante fitofarmaceutice provenite din combaterea daunatorilor în agricultura si silvicultura;
b)


substante chimice provenite din activitatea industriala sau din utilizarea produsilor chimici, ca: fenoli, gudroane, detergenti, petrol si reziduuri de petrol, uleiuri, combustibili lichizi, substante colorante, cianuri, metale grele si altele asemenea;
c)
contaminarea cu substante radioactive;
d)
poluarea termica.
 (sus)
ART.10



   Influenta factorilor de impurificare sau de contaminare poate fi micsorata prin fenomenele de autoepurare si de dilutie si poate fi evitata prin masuri speciale de interdictie a unor activitati în zonele de protectie sanitara si de utilizare cu restrictii a terenurilor din zonele de protectie sanitara.
CAP. 3 - Indicatii tehnice pentru dimensionarea zonelor de protectie sanitara a
                  surselor de alimentare cu apa potabila din subteran si de ape minerale
                  utilizate pentru cura interna
ART.11




   În vederea excluderii oricarei posibilitati de impurificare sau de contaminare a apei, dimensionarea zonelor de protectie se va efectua în conformitate cu normativele tehnico-sanitare si cu cele privind protectia si exploatarea zacamintelor de ape minerale, precum si cu luarea în considerare a factorilor locali - naturali si artificiali - care pot interveni în contaminarea sau în impurificarea apei si anume:
1.
obiectivele social-economice existente în vecinatatea captarilor si potentialul de impurificare pe care îl reprezinta;
2.
dispozitia si caracteristicile geologice si geotehnice ale straturilor situate deasupra acviferelor captate;
3.
adâncimea stratului acvifer si caracteristicile sale hidrogeologice;
caracteristicile morfologice ale zonei;  (sus)
4.
caracteristicile morfologice ale zonei;
5.
regimul debitelor de apa preluate din captarea respectiva;
6.
conditiile de calitate a apelor de suprafata, în cazurile în care acviferele sunt îmbogatite artificial cu astfel de ape;
7.
utilizarea suprafetelor de teren aferente captarii.

ART.12




(1)




Studiile hidrogeologice ce se vor elabora pentru dimensionarea zonelor de protectie vor respecta instructiunile aprobate de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. În toate cazurile, cunoasterea mediului natural prin care circula apa si a calitatilor organoleptice, fizico-chimice si microbiologice ale acesteia este indispensabila, configuratia zonelor de protectie fiind stabilita prin reprezentari cartografice.
   
(2)
Pentru dimensionarea zonelor de protectie se iau în considerare urmatoarele criterii hidrogeologice:  
a)
capacitatea de purificare asigurata de formatiunile acoperitoare;
b)
extinderea ariei în care se înregistreaza scaderi ale nivelurilor apelor subterane în timpul exploatarii;
c)
timpul de tranzit si viteza reala de curgere în acvifer;
d)
distanta rezultata din calcule hidrodinamice;
e)
conditiile la limita ale acviferului.
 (sus)
ART.13



(1)


   Principiile de dimensionare a zonelor de protectie au la baza aplicarea selectiva a criteriilor de dimensionare în functie de conditiile specifice fiecarei captari, astfel încât ariile delimitate sa asigure protectia corespunzatoare gradului lor de risc:
a)











la dimensionarea zonelor de protectie sanitara cu regim sever si cu regim de restrictii se utilizeaza, de regula, criteriul timpului de tranzit al unei particule de apa hidrodinamic active, folosindu-se în calcule caracteristicile si parametrii hidrogeologici ai acviferului; marimea zonei de protectie sanitara cu regim sever a surselor subterane se determina astfel încât sa fie asigurata o durata de parcurgere de minimum 20 de zile, pentru orice picatura de apa, presupusa contaminata, care s-ar infiltra, la limita acestei zone si ar ajunge la locul de captare a apei. Aceasta distanta va fi de minimum 50 m în amonte si de 20 m în aval de captare. Zona de protectie sanitara cu regim de restrictie pentru sursele subterane va fi astfel dimensionata încât sa asigure protectia fata de contaminarea bacteriana si impurificarea chimica, luând în considerare o durata de 50 de zile pentru parcurgerea distantei de la punctul de infiltrare pâna la limita zonei de protectie sanitara cu regim sever;
b)

dimensionarea perimetrului de protectie hidrogeologica se face prin calcule având în vedere aria de regenerare a resursei naturale exploatate prin lucrarile de captare.
   
(2)


La dimensionarea zonelor de protectie sanitara cu regim sever si cu regim de restrictii a captarilor de ape minerale pentru cura interna se vor respecta si normele privind protectia hidrogeologica si exploatarea rationala a zacamintelor de ape minerale.  
 (sus)
ART.14





   Pentru a raspunde tuturor necesitatilor de protectie, întrucât redimensionarea ulterioara a celor trei zone este dificil de realizat, se vor delimita areale suplimentare de protectie - suplimente de siguranta - si, dupa caz, o subîmpartire a perimetrului de protectie hidrogeologica, denumit în continuare zona III, în zonele III A si III B, în functie de extinderea areala mare a acviferului, de grosimea mica a zonei de aeratie si de vitezele mari de curgere a apei în acvifer.
ART.15



   Pentru acviferele de adâncime la care depozitele acoperitoare confera arealelor o protectie naturala împotriva factorilor poluanti, iar în vecinatatea lucrarilor de captare s-au luat masurile pentru evitarea contaminarii sau a impurificarii apelor subterane, protectia sanitara se realizeaza numai prin instituirea zonei de protectie sanitara cu regim sever.
ART.16



   Terenurile pe care s-au executat lucrari deschise pentru aductiunea apei, precum si bazine de infiltrari sau alte amenajari, în scopul realizarii realimentarii artificiale a acviferului exploatat, vor fi incluse integral în zona de protectie sanitara cu regim sever a lucrarilor de captare.
ART.17




   Zona de protectie sanitara cu regim sever, cu exceptia celei instituite pentru aductiuni si retele de distributie, se va împrejmui, pentru oprirea accesului necontrolat al populatiei, animalelor si utilajelor de orice fel. Pot fi exceptate de la împrejmuire acele zone care se gasesc în locuri greu accesibile persoanelor fizice, datorita configuratiei terenului.
 (sus)
CAP. 4 - Marimea zonelor de protectie sanitara a captarilor din surse de suprafata
ART.18


   Zona de protectie sanitara cu regim sever si zona de protectie sanitara cu regim de restrictii se vor institui în functie de conditiile locale, astfel încât sa fie redusa la minimum posibilitatea de înrautatire a calitatii apei la locul de priza.
 
  ART.19


(1)

   Pentru captarile din râuri, zona de protectie sanitara cu regim sever va fi determinata dupa caracteristicile locale ale albiei. Dimensiunea minima a acesteia va fi de:  
a)
pe directia amonte de priza, 100 m;
b)
pe directia aval de ultimele lucrari legate de priza, 25 m;
   
c)
lateral, de o parte si de alta a prizei, 25 m.  
         Când dimensiunea laterala nu poate fi respectata, vor fi luate masuri constructive compensatorii.  
(2)
Pentru captarile din lacuri, zona de protectie sanitara cu regim sever va avea urmatoarele dimensiuni minime, masurate la nivelul minim de exploatare:
a)
radial, pe mal, 100 m;
b)
radial, pe malul unde este situata priza, 25 m.
 (sus)
  ART. 20




   Zona de protectie sanitara cu regim sever se va împrejmui pe maluri, iar pe suprafata apei se va marca prin geamanduri sau prin alte semne conventionale vizibile. Pentru instalatiile de aductiune a apei, zona de protectie sanitara cu regim sever va fi delimitata prin borne cu placute avertizoare. Suprafata dintre cele doua rânduri de borne va fi pastrata curata, prin grija proprietarilor si a vecinilor proprietatii.  
CAP. 5 - Masuri referitoare la utilizarea terenurilor cuprinse în perimetrele de protectie hidrogeologica
   
  ART.21




   Masurile de protectie au drept scop sa împiedice contaminarea sau impurificarea apei cu substante si organisme periculoase pentru sanatate sau cu cele care, desi nu sunt periculoase pentru sanatate, pot modifica proprietatile naturale ale apelor utilizate ca surse de apa potabila, a zacamintelor de ape minerale folosite pentru cura interna si a namolurilor terapeutice.  
         
  ART. 22    Pe terenurile situate în perimetrele de protectie hidrogeologica se interzic urmatoarele activitati:  
1.
În zona III B de protectie:
a)
evacuarea de ape pluviale din zone urbane sau din zone de trafic rutier;
b)
amplasarea de centrale nucleare sau de unitati care evacueaza ape radioactive;  (sus)
c)

amplasarea de unitati industriale care evacueaza ape reziduale cu risc mare de poluare, precum rafinarii, industrie siderurgica, industrie chimica, pielarie, uzine militare, daca apele evacuate de acestea nu sunt în totalitate epurate;
d)


depozitarea, stationarea sau introducerea în subteran a substantelor radioactive sau a altor substante poluante provenite din activitatea industriala, ca: fenoli, gudroane, detergenti, substante fitosanitare, petrol si eziduuri de petrol, uleiuri, combustibili lichizi, coloranti, cianuri, metale toxice etc;
e)
efectuarea de irigatii cu ape uzate, neepurate sau insuficient epurate.
2.
În zona III A de protectie hidrogeologica:
a)
toate activitatile mentionate ca restrictii pentru zona III de protectie;
b)
amplasarea de unitati zootehnice, abatoare;
c)
depozitarea pe sol si întrebuintarea de stimulenti de crestere, substante fitosanitare pentru protectia plantelor si pentru lupta împotriva daunatorilor;
d)
amplasarea de statii de epurare si infiltrare de ape reziduale;
e)

amplasarea de locuinte, spitale, statiuni turistice, chiar daca dispun de canalizare, daca apele reziduale nu sunt epurate în totalitate si evacuate din zona III A de protectie în conditii depline de siguranta;
f)



depozitarea de substante poluante, cu exceptia depozitelor de combustibili pentru încalzirea locuintelor si pentru unitatile agricole, cu conditia respectarii masurilor de siguranta pentru prevenirea poluarii, amplasarea de puncte de transfer si comercializare a combustibililor lichizi sau a oricaror substante poluante ce pot vicia calitatea apelor subterane;
g)
amplasarea de aeroporturi, unitati militare si efectuarea de manevre militare;
h)
amplasarea de platforme de gunoi, conteinere cu deseuri, cimitire de masini;  (sus)
i)
vidanjarea cisternelor ce transporta ape fecaloid-menajere;
j)
infiltrarea sau injectarea de ape de racire;
k)
executarea de descopertari prin care stratul acoperitor, protector, al acviferului este îndepartat;
l)
amplasarea de cimitire umane sau pentru animale;
m)
amplasarea de tiraje de cale ferata;
n)
executarea de foraje si lucrari miniere pentru prospectiuni, explorari si exploatari de petrol, gaze, ape minerale, sare, substante radioactive etc.
CAP. 6 - Masuri cu privire la exploatarea si amenajarea terenurilor incluse în zonele de                   protectie sanitara cu regim de restrictie
 
ART. 23


(1)

Terenurile cuprinse în zona de protectie sanitara cu regim de restrictie pot fi exploatate agricol de catre detinatorii acestora, pentru orice fel de culturi, dar cu interzicerea:  (sus)
a)
utilizarii îngrasamintelor naturale;
b)
utilizarii substantelor fitofarmaceutice care nu se degradeaza într-un timp mai scurt de 10 zile;
c)
irigarii cu ape uzate, chiar epurate complet;
d)
crescatoriilor de animale si depozitarii de gunoaie animale.
   
(2)

În afara masurilor restrictive cu privire la exploatarea agricola a terenurilor cuprinse în zona de protectie sanitara cu regim de restrictie, pe aceste terenuri sunt interzise:  
a)
toate activitatile mentionate ca restrictii pentru zonele III B si III A de protectie;
b)

executarea de constructii pentru activitati industriale si agricole, precum: grajduri, silozuri de cereale, depozite de îngrasaminte si de substante fitosanitare etc;
c)
amplasarea de santiere de constructii de depozite de materiale aferente;
d) 
amplasarea de cai rutiere, linii de garare, parcari si alte unitati de transport de marfuri;
e)
amplasarea de campinguri, terenuri de sport, stranduri;
f)
spalarea masinilor si efectuarea schimburilor de ulei;
g)
balastiere, exploatari de turba, cariere de piatra si orice alte lucrari prin care se diminueaza stratul acoperitor;
h)

realizarea de activitati miniere prin care se îndeparteaza stratul protector, se produc explozii ce produc fisuri sau se creeaza posibilitatea acumularii de apa;
i)
pasunatul animalelor si însilozarea nutreturilor;
j)

folosirea îngrasamintelor naturale sau de sinteza, precum si depozitarea lor în spatii deschise, unde pot fi spalate de apele din precipitatii si antrenate în subteran;
k)
amplasarea de sere;
l)
depozitarea de carburanti, lubrifianti, combustibili solizi - lemne si carbuni;
m)
transportul pe conducte de ape uzate si substante poluante de orice fel;
n)
amplasarea de bazine pentru ape reziduale, puturi absorbante, haznale cu groapa simpla;
o)
executarea de lucrari de canalizare si drenaje;
p)
amplasarea de iazuri piscicole.
(sus)
 
ART. 24


   Pentru sursele existente si în cazuri bine justificate, se admit exceptari de la prevederile art. 23, cu avizul inspectoratelor de politie sanitara si medicina preventiva si cu respectarea urmatoarelor conditii:
a)
asigurarea cu sisteme complete de canalizare a cladirilor de locuit si a obiectivelor economice si social-culturale;
b)
captarea apelor de siroire prin canale adecvate si dirijarea lor în afara zonei de protectie sanitara de restrictie;
c)
desfiintarea puturilor absorbante, a haznalelor si a latrinelor.
CAP. 7 - Masuri cu privire la utilizarea suprafetelor incluse în zonele de protectie sanitara cu regim sever  
ART. 25


   Terenurile cuprinse în zona de protectie sanitara cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru asigurarea exploatarii si întretinerii sursei, constructiei si instalatiei de alimentare cu apa.  
 (sus)
ART. 26


   În zonele de protectie sanitara cu regim sever sunt interzise toate activitatile mentionate pentru zonele III B si III A de protectie si pentru zona de protectie sanitara cu regim de restrictie, precum si:  
a)
amplasarea de constructii sau amenajari care nu sunt legate direct de exploatarea sursei si a instalatiilor;  
b)
efectuarea de explozii si de excavatii de orice fel;  
c)

depozitarea de materiale, cu exceptia celor strict necesare exploatarii sursei si a instalatiei. În aceste cazuri se vor lua masuri pentru a preîntâmpina patrunderea în sol a oricaror substante impurificatoare;  
d)


traversarea zonei de catre sisteme de canalizare pentru ape uzate, cu exceptia celor ce se colecteaza prin canalizarea aferenta obiectivului protejat. În aceste cazuri se vor lua masuri de asigurare a etanseitatii sistemelor de canalizare.  
 
ART. 27

   În zonele de protectie sanitara cu regim sever, instituite pentru apele de suprafata, sunt, de asemenea, interzise:  
a)
deversarea de ape uzate, chiar daca sunt epurate complet;  
b)

navigarea si acostarea de ambarcatiuni, oprirea acestora si acostarea plutelor si a lemnului flotant, în alte conditii decât cele stabilite la instituirea zonei de protectie sanitara cu regim sever;  
c)
pescuitul si scaldatul;  
d)
recoltarea ghetii si moraritul pe apa, precum si adaparea animalelor.  
 (sus)
ART. 28

   În zona de protectie sanitara cu regim sever se vor lua urmatoarele masuri de protectie constructive si de exploatare:  
a)

cel care exploateaza lucrarile de captare pentru ape subterane trebuie sa aiba în proprietate cel putin suprafata de teren aferenta zonei de protectie sanitara cu regim sever, cu toate drepturile ce decurg;  
b)
nu sunt permise nici un fel de interventii asupra stratului de sol activ si depozitelor acoperitoare ale acviferului;  
c)
terenul aferent zonei sanitare cu regim sever de protectie va fi protejat împotriva eroziunii si inundatiilor;  
d)
toate lucrarile vechi de excavatii deschise si galerii, canale, puturi, pâlnii de explozii vor fi asigurate pentru prevenirea infiltrarii apelor cu potential poluant.  
 

ART. 29

 

   Terenurile agricole cuprinse în zonele de protectie sanitara cu regim sever vor putea fi exploatate numai pentru culturi de plante perene, de plante paioase si de pomi fructiferi, în conditii care sa nu provoace degradarea lucrarilor de alimentare cu apa.
   Pe terenurile agricole din zona de protectie sanitara cu regim sever sunt interzise:
 
a)
utilizarea îngrasamintelor animale sau chimice si a substantelor fitofarmaceutice;  
b)
irigarea cu ape care nu au caracter de potabilitate;  
c)
culturile care necesita lucrari de îngrijire frecventa sau folosirea tractiunii animale;  
d)
pasunatul.  
 (sus)
ART. 30



   Lucrarile si instalatiile de captare a apei vor fi aparate împotriva inundatiilor prin lucrari specifice, conform normelor tehnice în vigoare, iar în cazul captarilor de mal, întreaga arie aferenta zonei de protectie sanitara cu regim sever va fi îndiguita, cu respectarea normelor tehnice specifice.
 
 
 
CAP. 8 - Masuri referitoare la protectia sanitara a constructiilor si instalatiilor  
ART. 31




   Dimensionarea zonei de protectie sanitara cu regim sever pentru statiile de pompare, instalatiile de îmbunatatire a calitatii apei - deznisipatoare, decantoare, filtre, statii de dezinfectii si altele asemenea -, statiile de îmbuteliere a apelor minerale, rezervoarele îngropate, aductiunile si retelele de distributie etc. se va face cu respectarea urmatoarelor limite minime:  
a)
statie de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale cladirilor;  
b)
instalatii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalatiei;  
c)
rezervoare îngropate, 20 m de la zidurile exterioare ale cladirilor;  
d)
conducte de aductiune, 30 m fata de orice sursa potentiala de contaminare;  
e)
retele de distributie, 3 m.  
 (sus)
ART. 32



   Distanta de protectie sanitara a aductiunilor va putea fi micsorata pâna la 10 m în cazul în care traseele aductiunilor se situeaza în amonte de zona impurificata. Se considera amonte si aval în raport atât cu directia de curgere a curentului de apa subteran, cât si cu directia de siroire a apelor meteorice.  
 
ART. 33



   La intersectia aductiunilor de apa potabila sau de ape minerale pentru cura interna sau îmbuteliere cu canalele de ape uzate sau meteorice, aductiunile de apa potabila, respectiv de ape minerale, se vor amplasa deasupra canalului, asigurându-se o distanta între ele de minimum 0,40 m pe verticala.  
   În aceste zone de traversare, aductiunile se vor executa din tuburi metalice, pe o lungime de 5 m, de o parte si de alta a punctului de intersectie în pamânturi permeabile - nisipuri, pietrisuri etc.  
 
ART. 34

   Distanta pe orizontala dintre aductiunile de apa potabila sau minerala si orice conducte de canalizare, cu care au traseu paralel, trebuie sa fie de minimum 3 m.  
   În cazuri exceptionale, când conditiile mentionate mai sus nu pot fi respectate, se vor lua masuri speciale pentru prevenirea exfiltrarii apei din canale.  
 (sus)
ART. 35



   În cazul în care retelele de apa potabila se intersecteaza cu canale de ape uzate menajere sau industriale sau când sunt situate la mai putin de 3 m de aceste canale, reteaua de apa potabila se va aseza totdeauna mai sus decât acestea, cu conditia de a se realiza adâncimea minima pentru prevenirea înghetului.  
   Pentru cazuri cu totul exceptionale, când nu se pot îndeplini conditiile de mai sus, se vor lua masuri speciale care sa previna exfiltrarea apelor din canale.  
 
ART. 36

   Se interzice orice fel de legatura permanenta sau ocazionala între reteaua de apa potabila si retelele de apa nepotabila.  
 
ART. 37


   Se interzice trecerea conductelor de apa potabila sau de ape minerale pentru cura interna prin camine de vizitare a retelei de canalizare, prin canale de evacuare a apelor uzate, prin puturi absorbante, haznale etc.  
 
 (sus)
CAP. 9 - Supravegherea comportarii acviferelor în exploatare  
ART. 38



   Pentru asigurarea folosirii rationale si a protectiei resurselor de apa împotriva supraexploatari si modificarii calitatilor naturale organoleptice, fizico-chimice, biologice si bacteriologice, proiectantul va avea în vedere amplasarea si executarea, în interiorul zonelor de protectie, de foraje de control si observatie.  
   Detinatorul lucrarilor de captare va efectua în aceste foraje un program de observatii si masuratori privind evolutia nivelurilor apelor subterane si a calitatii acestora, transmitând aceste date filialei teritoriale a Regiei Autonome "Apele Române", în conformitate cu prevederile art. 35 din Legea apelor nr. 107/1996.  
 
ART. 39



   Supravegherea modificarilor regimului cantitativ si calitativ al apelor subterane în perimetrele de protectie hidrogeologica a lucrarilor de captare se face prin reteaua hidrogeologica nationala, parte componenta a retelei nationale de observatii pentru gospodarirea apelor aflata în administrarea Regiei Autonome "Apele Române".  
 
 
CAP. 10 - Sanctiuni  
ART. 40

   Nerespectarea prezentelor norme atrage, dupa caz, raspunderea civila, materiala, disciplinara, contraventionala sau penala a persoanelor vinovate.
 
 (sus)
 
CAP. 11 - Dispozitii tranzitorii si finale  
ART. 41



   Pentru lucrarile, constructiile si instalatiile prevazute la art. 2 pct. 4-6 si aflate în functiune, pentru care nu s-au dimensionat si instituit zonele de protectie, aceasta se va face la reconfirmarea autorizatiei de gospodarire a apelor, în conformitate cu prevederile prezentelor norme.  
 
ART. 42



   În situatia restrângerii sau încetarii functionarii unor lucrari existente de captare a apelor subterane, abandonarea acestora se va face conform reglementarilor în vigoare, pentru a se evita utilizarea acestor lucrari la evacuarea de ape uzate în subteran.  
 
ART. 43








   În vederea avizarii din punct de vedere al gospodaririi apelor a documentatiilor tehnice pentru dimensionarea si instituirea zonelor de protectie a lucrarilor de captare pentru apa potabila din subteran, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului împreuna cu Ministerul Sanatatii vor desemna specialisti hidrogeologi autorizati - experti hidrogeologi -, care vor aviza documentatiile ce au ca obiect amplasarea si executarea unor lucrari noi de captare a apelor subterane, dezvoltarea sau modernizarea celor existente, daca prin aceasta se modifica conditiile avizului anterior. Expertul hidrogeolog va întocmi un raport al carui continut va fi stabilit de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.  
   Concluziile raportului vor contine justificarea avizului favorabil sau defavorabil si recomandari privind supravegherea comportarii în exploatare a acviferului si posibilitatea de interventie în caz de poluare accidentala.  
 
ART. 44




   În cazurile în care se va constata ca, din cauze neprevazute, zonele instituite conform prevederilor prezentelor norme nu confera protectia necesara, la cererea inspectorilor de politie sanitara si a inspectorilor pentru protectia apelor, cei care exploateaza obiectivele prevazute la art. 2 vor lua masuri pentru redimensionarea zonelor de protectie.  
         (sus)